1De ce să te uiți la cifrele astea

Când alegi o calificare, alegi de fapt o piață. Unele meserii au mii de locuri de muncă la câțiva kilometri de casă; altele au câteva zeci, și alea la două ore distanță. Diferența nu se vede din clasă — se vede în statistici.

Documentul acesta nu îți spune ce să alegi. Îți arată unde sunt oamenii angajați în județul tău, cât câștigă și cine rămâne fără loc de muncă — ca să iei o decizie în cunoștință de cauză.

2Cojasca, în cifre

Comuna ta e mai mare decât crezi.

Cojasca are mai mulți locuitori decât orașele Fieni (6.986) și Răcari (6.164). Din cei 1.406 copii și tineri care învață aici, 971 sunt în primar și gimnaziu, 151 în învățământ profesional și 65 în liceal.

Asta înseamnă că școala ta nu e o școală oarecare de comună: e unul dintre cele câteva puncte din județ unde se face pregătire profesională în mediul rural. Faptul că ai acces la ea fără să te muți sau să faci naveta zilnic într-un oraș e un avantaj pe care majoritatea elevilor din cele 82 de comune ale județului nu îl au.

3Județul Dâmbovița, pe scurt

Merită observată diferența dintre cele două cifre din mijloc: din 151.000 de persoane ocupate, doar 87.551 sunt salariați. Restul lucrează pe cont propriu, cel mai des în agricultură. Numărul salariaților crește an de an (era 84.992 în 2022), în timp ce numărul total al persoanelor ocupate scade — semn că munca se mută treptat dinspre gospodărie spre firmă.

Dintre cele 11.311 firme active, 10.503 sunt micro-întreprinderi (sub 10 angajați) și doar 17 sunt firme mari, cu peste 250 de salariați. Cu alte cuvinte: cele mai multe locuri de muncă din județ sunt la angajatori mici, care nu fac recrutare online și nu au departament de resurse umane. Se angajează prin cunoștințe, prin anunț la poartă — și prin practică.

4Unde sunt joburile, pe domenii

Numărul mediu de salariați în județul Dâmbovița, 2024.

Industria dă aproape un sfert din toate locurile de muncă salariate din județ. IT-ul, despre care se vorbește cel mai mult, dă 1 din 88.

5În industrie, unde exact

Aici devine interesant pentru tine.

Fabricarea echipamentelor electrice este cea mai mare ramură industrială a județului, cu aproape 5.000 de salariați — unul din cinci angajați din industria prelucrătoare. Construcțiile metalice au crescut constant, de la 2.761 de salariați în 2022 la 3.138 în 2024.

Pentru comparație: textilele și confecțiile, împreună, înseamnă 2.725 de locuri de muncă — un sfert din grupul tehnic — și scad de la un an la altul (erau 2.949 în 2022).

6Cât se câștigă

Câștig salarial mediu net lunar în județul Dâmbovița, 2024, lei.

Media județului: 4.181 lei net. Media națională în 2024: 4.959 lei. Dâmbovița se află pe locul 20 între județe la salariul mediu.

Trei lucruri de observat aici. Primul: industria plătește peste media județului, iar extracția și energia — ambele prezente în Dâmbovița, la Moreni, Gura Ocniței, Fieni — plătesc de aproape trei ori cât industria ospitalității. Al doilea: IT-ul, care în București e cel mai bine plătit domeniu din țară, în Dâmbovița plătește sub media industriei, pentru că firmele mari de software nu sunt aici. Al treilea: diferența dintre cel mai bine și cel mai prost plătit domeniu din județ e de 2,8 ori. Calificarea pe care o alegi acum decide în ce parte a acestui interval vei fi.

7Cifra care contează cel mai mult

La sfârșitul anului 2024, în județul Dâmbovița erau 6.200 de șomeri înregistrați, iar rata șomajului a urcat la 3,9%, de la 2,8% cu un an înainte. Este cea mai mare valoare din ultimii șase ani. Dar mai importantă decât cifra totală este împărțirea ei pe niveluri de studii.

Nu înseamnă că școala profesională e o greșeală — înseamnă că e un început, nu un final. Un absolvent de profesională cu certificat de competențe, cu stagiu de practică făcut la o firmă reală și cu o recomandare de la un angajator nu se află în aceeași situație cu cineva care a abandonat școala în clasa a IX-a, deși statistica îi pune pe amândoi în aceeași categorie.

Diferența o face ce ai pe hârtie când ieși pe poartă: certificatul, stagiul, contactul cu firma.

8La nivel național, pe scurt

Trei repere care pun lucrurile în context:

• Salariul mediu net în România a fost 4.959 lei în 2024, cu 12,4% mai mult decât în 2023. Diferențele între domenii sunt uriașe: în decembrie 2024, în serviciile IT media era 12.141 lei, iar în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 3.129 lei.
• Șomajul în rândul tinerilor de 15–24 de ani este de aproximativ patru ori mai mare decât media pe economie și este mai ridicat în mediul rural decât în orașe. România are una dintre cele mai mari rate de șomaj în rândul tinerilor din Uniunea Europeană.
• Aproape unul din cinci tineri din România nu învață, nu muncește și nu urmează un curs de formare (categoria NEET) — cel mai mare procent din UE, unde media este de aproximativ 11%.

Ce au în comun cele trei: primul an după terminarea școlii e cel mai greu. Cine intră direct într-un loc de muncă, sau cine are deja o legătură cu un angajator, sare peste partea grea.

9Ce poți face concret, chiar de anul acesta

Proiectul „Fii SMART!”, derulat de IPA SA împreună cu Liceul Tehnologic Cojasca, există exact pentru pasul ăsta. Iată ce îți oferă, în termeni practici:

• Înscrie-te în grupul țintă. Condițiile sunt simple: să fii elev la Liceul Tehnologic Cojasca, să ai sub 29 de ani și domiciliul în regiunea Sud-Muntenia. Selecția se face în ordinea înscrierii.
• Mergi la stagiu și ia-l în serios. Grupele din domeniul automatizărilor fac practica la IPA SA, un institut cu peste șase decenii de activitate în automatizări industriale. Restul grupelor merg la operatori economici din apropiere. Tutorele și facilitatorul de practică sunt acolo ca să te ajute, nu ca să te bifeze.
• Obține certificatul de competențe profesionale. E documentul care te scoate din categoria celor 5.074 de șomeri cu „cel mult școală profesională” și te pune în categoria celor cu o calificare recunoscută.
• Folosește platforma de joburi a proiectului. Elevii și angajatorii se înscriu acolo, iar ofertele de locuri de muncă vacante se publică împreună cu condițiile de ocupare. Pentru o zonă în care 93% din firme sunt micro-întreprinderi fără recrutare online, un asemenea loc unde se întâlnesc cele două părți contează mai mult decât pare.